A fi sau a nu fi
O trupa de teatru într-un penitenciar. Penintenciarul este închisoarea de maxima securitate din Arad. Actorii? O lista lunga de nume, identitati, sentinte, crime. Ce se întâmpla cu eu si cu noi, cei care îi vedem condamnati de propiile noastre temeri, dependente si idei preconcepute? La urma urmei, unde îsi gaseste locul adevarata libertate, sentimentul vinovatiei, cainta si ... reprezentatia teatrala? Dupa gratii sau dincolo de ele? Oamenii joaca teatru. O fac doar pe scena sau si în afara ei?
Adam si Eva
Un film despre viata oamenilor dintr-un sat izolat din munti, unde barbatii pleaca zi de zi la munca pamântului, precum biblicul Adam, iar femeile ramân sa vada de casa plina de copii, la fel ca Eva. Frumusetea aspra a peisajelor de munte alterneaza cu momente din viata lor cotidiana. Oamenii vorbesc despre întâmplari de demult si despre greutatile de azi. Structura filmului urmeaza menirea fiecaruia în rânduielile vietii rurale. În timp ce pe barbati îi vedem în afara satului, la muncile de vara, femeile sunt filmate acasa, unde îsi petrec cea mai mare parte a vietii. Filmul spune povestea emotionanta a unor oameni ce traiesc într-o lume pe cale sa dispara.
Adela si Agnetha
Adela este o tiganca maritata cu un sas,
iar Agnetha este o sasoaica maritata cu un
tigan. Locuiesc în acelasi sat, Merghindeal,
au multi copii si vieti nu tocmai usoare.
La întrebarea „Cum v-ati cunoscut?”,
ele raspund simplu: „Prin iubire”. În
Transilvania mai exista sute de asemenea
familii, raspândite în zonele cândva locuite
de sasi. Realizatorul documentarului
povesteste cum a pornit sa caute, în podisul
Transilvaniei, familii mixte de romi si sasi.
Era interesat de aceste doua minoritati
extreme, atât ca origini, cât si din punct
de vedere al culturilor. Tiganii îsi amintesc
vremurile când au venit aici, unde erau
foarte multi sasi si putini tigani. Acum,
situatia s-a schimbat. Ce au în comun
oamenii din cele doua etnii si ce au diferit?
Ce învata unii de la altii? O privire atenta
asupra interculturalitatii din Transilvania.
Aici a fost un sat
Filmul trateaza situatia dramatica in care se afla acea parte a populatie, care a cazut victima a planului de sistematizare fortata a satelor, din jurul Bucurestiului, inainte de ' 89.Astfel intalnim intr-un reportaj,pe cei care au fost mutati fortat in blocuri special construite si traiesc in conditii absolut inumane si nu numai casele lor dar si satul a fost sters de pe suprafata pamantului.Intalnim pe cei care au scapat ca prin minune, ramase cu jumatatea de casa demolata si altii incepand de la zero , incercand sa recladeasca atat casa lor cat si un nou sat.
Alo!?
Un sat izolat, nu prea departe de Bucureşti. Majoritatea tinerilor au plecat la oraş şi, pentru a putea vorbi cu părinţii lor rămaşi în sat, le-au cumpărat telefoane celulare. Cum s-au adaptat sătenii la acest gen de comunicare?
Amfiteatre si închisori
Nicolae Margineanu a studiat la cele mai importante universitati din Europa si din Statele Unite. A publicat douasprezece carti de prihologie si este recunoscut ca unul dintre cele mai importante nume ale psihologiei românesti. În 1948, Nicolae Margineanu era unul dintre prizonierii puscariilor comuniste, condamnat, în urma unui simulacru de proces, la 25 de ani de munca grea. Au urmat ani de suferinte extreme, umilinte si încercari repetate de a-i fi anihilata personalitatea, ani în care psihologul Nicolae Margineanu a observat din punctul de vedere al omului de stiinta experienta îngrozitoare prin care trecea detinutul Nicolae Margineanu . Eliberat dupa 16 ani de detentie, avea sa declare ca: „...singura aparare pe care o avem la îndemâna în fata maltratarii si a nedreptatii e convingerea ferma ca Dreptatea si Credinta vor trimfa pâna la urma."
Anton Pann - Negutatorul de...Vorbe...
Un film de epocă, reconstituind momentul de tranziţie între oralitate, folclorul urban de mahala şi apariţia literaturii culte de provenienţă folclorică. Tranziţia între periada veche şi cea modernă. Vechiul şi noul într-un singur personaj, parfum deosebit - cel al Bucureştilor de altădată.
Apocalipsa dupa soferi
Cinci soferi, cinci luni de zile petrecute de regizor pe scaunul din dreapta lor. Cinci povesti adevarate despre traficul apocaliptic din Bucuresti. Filmul nu vorbeste despre starea drumurilor, nici despre masini, ci despre circulatia din capitala României si mai ales despre urmarile violentei în trafic. Filmati întotdeauna în masina, la volan, cei cinci protagonisti ai documentarului - Valerica Damian, Pal Karoly, Gentimir Cristian, Mihai Vîrtopeanu, Gina Raso - vorbesc despre propriile drame si probleme. Un tata caruia i-a murit fiica într-un accident de maaina, un sofer paralizat de la mijloc în jos, un polisist care observa cum s-a modificat traficul în ultimii 20 de ani, un curier care conduce peste o suta de kilometri pe zi si o peruanca cu trei copii - acestia sunt observatorii haosului pe roti.
Aproape de cer
'Dumitru Stanciu este unul din ultimii ciobani ai Europei. Asa cum au facut si strabunii lui pentru mii de ani, vara si iarna umbla cu turma de oi prin îndepartatele tinuturi ale Muntilor Carpati din Transilvania, aproape de cer... Povestiri înca vii si mituri fantastice, departe de lumea zilei de azi, narate cinematografic în decursul unui an.
Arta dictaturii - Dictatorii artei
Autorul isi construieste documentarul cinematografic in jurul ideii despre arta din timpul dictatorilor si influenta pe care o exercita acestia in arta(arta plastica, cinematografie,literatura, arhitectura).In realizarea filmului regizorul foloseste comentariile unor cunoscute personalitati din domeniul culturii.
Australia
Cum ajung sapte tineri, fosti copii ai
strazii din România, sa vada Oceanul
Pacific? La 1 decembrie 2008, o echipa
nationala a României participa pentru
prima data la campionatul mondial
Homeless World Cup, din Melbourne,
Australia. Filmul urmareste componentii
echipei, de la formarea lotului pâna
dupa încheierea campionatului. Tinerii
sunt din Timisoara si Arad, copii
fugiti de acasa care acum locuiesc în
case parasite sau care au reusit, dupa
trecerea prin orfelinate sau puscarii,
sa se angajeze si sa locuiasca cu chirie.
Dupa ce iau bataie de la multe echipe,
tinerii români reusesc sa învinga SUA.
Sunt fericiti. Pe toti îi bate gândul sa
nu se mai întoarca „acasa”. Aici e cald si
bine, oamenii sunt draguti. „În cazul în
care ramân, v-am pupat pe toti!”, spune
precaut unul dintre ei. Dar, dupa ce se
fotografiaza pe plaja cu oceanul în spate
si cu fete frumoase alaturi, cei sapte se
întorc în România si-si continua vietile.
Autobiografia lui Nicolae Ceausescu
"La urma urmei, dictatorul nu e decit un artist, care are posibilitatea sa-si puna integral in practica egoismul. E doar o chestiune de nivel estetic, daca el se numeste Baudelaire sau Bolintineanu, Ludovic al XVI-lea sau Nicolae Ceausescu." Andrei Ujica
În timpul procesului sumar la care a fost supus împreuna cu sotia sa, Nicolae Ceausescu îsi trece în revista perioada din viata în care a fost la putere : 1965 - 1989. Asistam la un tablou de epoca, care aduce aminte prin amploare de frescele filmice americane, despre generatia Razboiului din Vietnam, de exemplu.
Azi eram frumoasa juna
În satul Clejani, la 50 de kilometri lânga Bucuresti, familiile de romi nu duc grija de a-si învata copiii vreo meserie: cei mici învata singuri sa cânte, unii de la altii, astfel ca marea majoritatea a populatiei este alcatuita din muzicieni, de multe generatii încoace. Documentarul ne poarta prin aceasta lume a ritmurilor si-a obiceiurilor, de la botez la înmormântare, de la petrecerea din batatura la studioul de înregistrari modern, de la „publicul" alcatuit din rubedenii, la cel care înconjoara scena. O calatorie dinspre radacinile muzicii tiganesti înspre zilele noastre, când taraful învata sa cânte cu computerul în fata compozitii de Bartók Béla, o calatorie în care personajele nu vorbesc, ci îsi cânta bucuriile si necazurile vietii de zi cu zi, crezând în superstitii si în destin.
Azi manânc ciocolata alba
Documentarul prezinta eforturile dramatice ale celor care au încercat sa treaca fraudulos frontiera pentru a scapa de un regim opresiv, care, mai presus de toate, le rapise cel mai important lucru pentru o fiinta umana, adica libertatea. Documentarul reconstituie prin marturii terifiante sase povesti ale câtorva dintre miile de români care, în plin regim comunist, au decis sa-si riste viata si sa fuga din tara, în speranta unei vieti mai bune, într-o lume civilizata.