Cum ar fi să te trezești, după o viață de om, evacuat din propria locuință? Și nu o dată, ci de trei ori?
Cu camera lui de filmat veche, Iosif Zagor (75 de ani) își documentează ultimii patru ani de viață în singurătate și boală. Vorbește despre teama sa și a vecinilor săi, aceea de a fi evacuat forțat. Documentarul „Moartea lui Iosif Zagor” este un exercițiu de justiție poetică și aduce în prim-plan vocile acelor oameni invizibili care nu se potrivesc cu noua imagine dinamică a unor orașe mari și costisitoare cum a devenit Clujul.