ro en

MOARTE INDECENTĂ

La început, individualismul, ca produs secundar al sistemului capitalist, a fost întâmpinat cu aplauze. Indivizii independenți au fost favorizați ca unitate de bază a societății capitaliste, indivizi care își pot gestiona autonom viața și sunt mai eficienți singuri decât indivizii cu legături familiale strânse. Doar pentru a menționa două consecințe majore ale spiritului individualist e numarul tot mai mare de persoane care își petrec cea mai mare parte a vieții singuri: numărul de persoane singure (singles) și moartea solitară sunt în creștere.  Umbrele viziunii individualiste asupra lumii și principiile care ne guvernează viețile sunt rareori expuse așa cum sunt în aceste documentare, iar susținătorii individualismului nu ar dori niciodată să se confrunte, să privească aceste umbre.

Documentarul Teoria suedeză a iubirii, citează statisticile din Suedia, unde fiecare a patra persoană moare singură, oameni care mor neobservați, a căror lipsă nu este simțită de nimeni. Acest lucru înseamnă că un sfert din  populație moare singură.  De-a lungul secolelor, culturile umane au dezvoltat practici care au subliniat importanța iertării, necesitatea liniștii înainte de a muri și a prezenței persoanelor apropiate care se roagă în timpul agoniei și în momentul morții, precum și mai multe practici legate de gestionarea cadavrului și amintirea persoanei moarte. Există un consens în multe practici, toate bazându-se pe un principiu fundamental, acela că muribundul ar trebui să fie ajutat să treacă în celălalt tărâm și cel mai bun mod de a-l ajuta este să onorezi corpul și memoria persoanei.  Dacă afirmăm că existența umană este îmbunătățită de experiența comunitatii, atunci traiul și moartea solitară este viața lipsită de această experiență. Moartea improprie este o consecință directă a vieții sociale improprii.  Persoana care moare singură, neobservată luni de zile de nimeni, este deja moartă social mult timp.

O societate formată din indivizi autonomi, neconectați, alcătuiesc un țesut social nesănătos. Perspectiva lui Altay urmărește exact urmele modului în care aceste consecințe apar ca parte a unei normalități în viața protagoniștilor filmului Kodokushi. În acest film putem asista atât blocaje extreme de comunicare în cadrul unei familii, care aruncă indivizii într-o singurătate izolată, cât și la urmele și consecințele acesteia în cazul morții solitare.  Urmând aceeași abordare, în filmul Post Mortem putem asista la modul în care factorul uman lipsește complet în manipularea cadavrelor dintr-un crematoriu metropolitan din Berlin. Ambele filme din acest program lovesc puternic, ca un diagnostic nemilos, care trage un semnal de alarmă pentru a regândi și a implementa noi tehnici de vindecare socială.

KODOKUSHI - SINGURĂTATEA EXTREMĂ
Ensar Altay • Turcia • 2021 • 85 min
POST MORTEM BERLIN
Anton von Heiseler • Germania • 2021 • 27 min
Accesând acest website, ești de acord cu utilizarea modulului Cookies. Le folosim pentru a-ți oferi o experiență bună și pentru a folosi eficient site-ul.
Termeni și CondițiiACCEPTĂ